Deşert

Pustiu.   Aureole Boreale în deşertul  cordului. Doar miraje mai zăreşti ici colo, deşi ştiindu-le natura, oricum te bucură… căci decît nimic…

Un imens deşert  într-o inimă mică şi slabă. Nici o oază de fericire la orizont… arşiţă şi gata.

Iar cu orice încercare de a evada, găleata cu puteri devine tot mai goală. Nisip peste tot…. O clepsidră a timpului, în care se scurge cu tine împreună… cu ceea ce ţi-a fost scris… dacă nu cumva ursitoarele îşi făceau siesta în timp ce te năşteai…

Aş vrea să trăiesc într-un deşert… şi nu cu un deşert în inimă….

Anunțuri
Categorii: Delir felin | Lasă un comentariu

Navigare în articol

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: